Jocul Călușului de Rusalii, o tradiţie în Costești

Pe ei nu îi îndeamnă nimeni să poarte costumul tradiţional românesc, însă, de câteva ori pe an îmbracă cu mândrie costumul de căluşar şi le aduc oamenilor, potrivit tradiţiei, belşug, sănătate şi veselie. 

Căluşul se dansează la Costeşti în fiecare an, în ziua de Rusalii, dar şi în a doua zi, de Sânziene, acolo unde tinerii şi bătrânii merg din poartă în poartă.

Dansatorii au credinţa că obiceiul alungă spiritele rele şi chiar vindecă anumite boli. Pentru binefacerea lor, gazdele le dau dansatorilor apă, usturoi şi bani, pentru că dansul este aducător de ploaie, de bogăţie în hambare, alungă relele, duhul-boală şi Ielele. 

Căluşarii sunt aşteptaţi cu porţile deschise şi cu găleţi de apă în mijlocul curţii, în jurul cărora joacă. 

Semănând cu personaje din obiceiurile altor popoare (arlechin, bufon, nebun), Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte şi peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască, iar la brâu se încinge cu o legătură din sfoară, de care atârnă usturoiul şi pelinul, plante protectoare (prin calităţile lor apotropaice); în mână ţine fie sabia (adesea vopsită în roşu), fie biciul (cu care atinge pe actanţii care participă la eveniment: căluşari, gazde, vecini).

Mutu’ poartă adesea haine de femeie şi face „gesturi prosteşti“, de aici venindu-i şi numele de „proasta din Căluş“. Tot la brâu poartă Ciocul Căluşului, un lemn cioplit care simbolizează falusul.

Astăzi cetele de călușari se văd însă mult mai rar prin localitățile din sudul țării, iar în orașul nostru tradiția încă se mai păstrează.